Nu, serios, chiar a fost un an de glorie. Deși n-a părut deloc așa. N-a părut deloc așa până acum aproximativ 17 minute când m-a lovit realizarea peste urechi și mi-a arătat cât de multe am făcut de fapt în anul ăsta în care n-am făcut mai nimic. A început terminându-se, probabil cel mai reușit revelion pe care l-am petrecut până acum; chiar m-am simțit bine, m-am distrat, mi-a plăcut, alături de câțiva oameni dintre care mai țin legătura doar cu unul - și probabil ar fi bine s-o tai și pe asta curând. Ianuarie a fost o lună-tampon, să-i zic așa, pornită nu-singură, făcând și primind promisiuni din cele mai fermecătoare și speciale. Promisiuni pe care chiar le-am crezut, după care mi-am restructurat viața - pentru că, desigur, planul meu era cam altul dar am fost din nou întoarsă din drum, promisiuni care părea că pun bazele unui lucru durabil, armonios și frumos. fii serioasă.. da’ de unde… vezi-ți de treabă… …că vine imediat Februarie și în ceea ce...
eu, când scriu, sunt cea mai bună versiune a mea.